Ce înseamnă stringa în Italiană?
Care este sensul cuvântului stringa în Italiană? Articolul explică semnificația completă, pronunția împreună cu exemple bilingve și instrucțiuni despre cum să utilizați stringa în Italiană.
Cuvântul stringa din Italiană înseamnă șir, șiret, a ține bine de, a apuca bine de, a strânge, a asigura, a lua, a strânge, a strânge, a ține, a îmbrățișa, a se roti, a încheia, a ajusta, a încheia, a strânge, a apuca (strâns), a strânge, a lega mai strâns, a strânge, a strânge, a pecetlui, a lega, a strâmta, a lega, a strânge, a comprima, a lega, a prinde în cleme, a îmbrățișa, a cuprinde, a apuca, a se îmbrățișa, a strâmta, a fi prea mici, a strânge la piept, a prinde, a apuca, șiret (de pantofi), șiret de pantofi, șiret. Pentru a afla mai multe, consultați detaliile de mai jos.
Semnificația cuvântului stringa
șirsostantivo femminile (informatica) (substantiv neutru: Desemnează în general obiecte și se deosebește prin faptul că la singular se numără ca un substantiv masculin, iar la plural ca un substantiv feminin: un creion, două creioane, un obiect, două obiecte, un articol, două articole.) Il computer conserva la stringa come una serie di 0 e di 1. |
șiret(la pantofi) (substantiv neutru: Desemnează în general obiecte și se deosebește prin faptul că la singular se numără ca un substantiv masculin, iar la plural ca un substantiv feminin: un creion, două creioane, un obiect, două obiecte, un articol, două articole.) A Peter si era rotto un laccio delle scarpe e ha dovuto sostituirlo. |
a ține bine de, a apuca bine de
(locuțiune verbală: Grup de cuvinte cu înțeles unitar care conține în mod necesar un verb și are valoarea morfologică a unui verb. Exemple: a băga în seamă, a sta de vorbă, a-și aduce aminte.) Sally stringeva le redini del cavallo. |
a strângeverbo transitivo o transitivo pronominale (con corda, cinghia) (cu cureaua) (verb tranzitiv: Verb a cărui acțiune se răsfrânge direct asupra unui obiect, construindu-se cu ajutorul complementului direct: a deschide geamul (geamul fiind complementul direct). Pentru a verifica dacă un verb este sau nu tranzitiv, i se pune întrebarea pe cine?, ce?. Ce deschid? Ce citesc? Pe cine întreb?) Una corda d'oro intrecciata stringeva la tonaca del mago. |
a asiguraverbo transitivo o transitivo pronominale (verb tranzitiv: Verb a cărui acțiune se răsfrânge direct asupra unui obiect, construindu-se cu ajutorul complementului direct: a deschide geamul (geamul fiind complementul direct). Pentru a verifica dacă un verb este sau nu tranzitiv, i se pune întrebarea pe cine?, ce?. Ce deschid? Ce citesc? Pe cine întreb?) Charlie strinse la corda intorno a un albero con un nodo saldo. |
a luaverbo transitivo o transitivo pronominale (verb tranzitiv: Verb a cărui acțiune se răsfrânge direct asupra unui obiect, construindu-se cu ajutorul complementului direct: a deschide geamul (geamul fiind complementul direct). Pentru a verifica dacă un verb este sau nu tranzitiv, i se pune întrebarea pe cine?, ce?. Ce deschid? Ce citesc? Pe cine întreb?) Victor strinse le mani a Mona. ⓘQuesta frase non è una traduzione della frase di origine. I-a luat mâna în mâna lui și i-a șoptit că o iubește. |
a strângeverbo transitivo o transitivo pronominale (schiacciare a sé) (la piept, în brațe) (verb tranzitiv: Verb a cărui acțiune se răsfrânge direct asupra unui obiect, construindu-se cu ajutorul complementului direct: a deschide geamul (geamul fiind complementul direct). Pentru a verifica dacă un verb este sau nu tranzitiv, i se pune întrebarea pe cine?, ce?. Ce deschid? Ce citesc? Pe cine întreb?) Ha stretto la sua amata al petto. Și-a strâns iubita la piept. |
a strângeverbo transitivo o transitivo pronominale (mano) (mână) (verb tranzitiv: Verb a cărui acțiune se răsfrânge direct asupra unui obiect, construindu-se cu ajutorul complementului direct: a deschide geamul (geamul fiind complementul direct). Pentru a verifica dacă un verb este sau nu tranzitiv, i se pune întrebarea pe cine?, ce?. Ce deschid? Ce citesc? Pe cine întreb?) Incontrando l'uomo che aveva salvato la vita di sua moglie John gli prese la mano e la strinse. |
a ține
(verb tranzitiv: Verb a cărui acțiune se răsfrânge direct asupra unui obiect, construindu-se cu ajutorul complementului direct: a deschide geamul (geamul fiind complementul direct). Pentru a verifica dacă un verb este sau nu tranzitiv, i se pune întrebarea pe cine?, ce?. Ce deschid? Ce citesc? Pe cine întreb?) Tiene la mano ai figli quando attraversano la strada. Ținea copilul de mână atunci când treceau strada. |
a îmbrățișa
(verb tranzitiv: Verb a cărui acțiune se răsfrânge direct asupra unui obiect, construindu-se cu ajutorul complementului direct: a deschide geamul (geamul fiind complementul direct). Pentru a verifica dacă un verb este sau nu tranzitiv, i se pune întrebarea pe cine?, ce?. Ce deschid? Ce citesc? Pe cine întreb?) Lei ha abbracciato suo fratello quando è tornato. Și-a strâns fratele în brațe când s-a întors. |
a se roti
(: Verbele reflexive sunt însoțite de pronume reflexive care nu pot fi înlocuite cu pronume personale sau cu substantive în același caz: a se ruga, a se bucura, a se mira, a se gândi, a-și da seama . Pronumele reflexive care însoțesc verbul sunt mă/te/se/ne/vă/se.) |
a încheia(vestito) (verb tranzitiv: Verb a cărui acțiune se răsfrânge direct asupra unui obiect, construindu-se cu ajutorul complementului direct: a deschide geamul (geamul fiind complementul direct). Pentru a verifica dacă un verb este sau nu tranzitiv, i se pune întrebarea pe cine?, ce?. Ce deschid? Ce citesc? Pe cine întreb?) Vieni amore, fatti chiudere il cappotto dalla nonna. |
a ajusta
(verb tranzitiv: Verb a cărui acțiune se răsfrânge direct asupra unui obiect, construindu-se cu ajutorul complementului direct: a deschide geamul (geamul fiind complementul direct). Pentru a verifica dacă un verb este sau nu tranzitiv, i se pune întrebarea pe cine?, ce?. Ce deschid? Ce citesc? Pe cine întreb?) |
a încheia(afacere) (verb tranzitiv: Verb a cărui acțiune se răsfrânge direct asupra unui obiect, construindu-se cu ajutorul complementului direct: a deschide geamul (geamul fiind complementul direct). Pentru a verifica dacă un verb este sau nu tranzitiv, i se pune întrebarea pe cine?, ce?. Ce deschid? Ce citesc? Pe cine întreb?) |
a strânge
(verb tranzitiv: Verb a cărui acțiune se răsfrânge direct asupra unui obiect, construindu-se cu ajutorul complementului direct: a deschide geamul (geamul fiind complementul direct). Pentru a verifica dacă un verb este sau nu tranzitiv, i se pune întrebarea pe cine?, ce?. Ce deschid? Ce citesc? Pe cine întreb?) Mi afferrarono le braccia e iniziarono a tirare. |
a apuca (strâns)
(verb tranzitiv: Verb a cărui acțiune se răsfrânge direct asupra unui obiect, construindu-se cu ajutorul complementului direct: a deschide geamul (geamul fiind complementul direct). Pentru a verifica dacă un verb este sau nu tranzitiv, i se pune întrebarea pe cine?, ce?. Ce deschid? Ce citesc? Pe cine întreb?) Anna stringeva la racchetta mentre entrava nel campo da tennis. Anna a apucat strâns racheta și a intrat pe terenul de tenis. |
a strângeverbo transitivo o transitivo pronominale (verb tranzitiv: Verb a cărui acțiune se răsfrânge direct asupra unui obiect, construindu-se cu ajutorul complementului direct: a deschide geamul (geamul fiind complementul direct). Pentru a verifica dacă un verb este sau nu tranzitiv, i se pune întrebarea pe cine?, ce?. Ce deschid? Ce citesc? Pe cine întreb?) La vite si era allentata, quindi Paul la strinse. |
a lega mai strânsverbo transitivo o transitivo pronominale (locuțiune verbală: Grup de cuvinte cu înțeles unitar care conține în mod necesar un verb și are valoarea morfologică a unui verb. Exemple: a băga în seamă, a sta de vorbă, a-și aduce aminte.) Il nodo si stava disfacendo perciò Linda lo strinse. |
a strângeverbo transitivo o transitivo pronominale (verb tranzitiv: Verb a cărui acțiune se răsfrânge direct asupra unui obiect, construindu-se cu ajutorul complementului direct: a deschide geamul (geamul fiind complementul direct). Pentru a verifica dacă un verb este sau nu tranzitiv, i se pune întrebarea pe cine?, ce?. Ce deschid? Ce citesc? Pe cine întreb?) La mamma di Sarah l'ha stretta forte a sé. Mama Sarei a strâns-o în brațe. |
a strângeverbo intransitivo (pantofi) (verb tranzitiv: Verb a cărui acțiune se răsfrânge direct asupra unui obiect, construindu-se cu ajutorul complementului direct: a deschide geamul (geamul fiind complementul direct). Pentru a verifica dacă un verb este sau nu tranzitiv, i se pune întrebarea pe cine?, ce?. Ce deschid? Ce citesc? Pe cine întreb?) Queste scarpe mi sono strette. |
a pecetlui(di accordo) (verb tranzitiv: Verb a cărui acțiune se răsfrânge direct asupra unui obiect, construindu-se cu ajutorul complementului direct: a deschide geamul (geamul fiind complementul direct). Pentru a verifica dacă un verb este sau nu tranzitiv, i se pune întrebarea pe cine?, ce?. Ce deschid? Ce citesc? Pe cine întreb?) |
a legaverbo transitivo o transitivo pronominale (corsetto) (verb tranzitiv: Verb a cărui acțiune se răsfrânge direct asupra unui obiect, construindu-se cu ajutorul complementului direct: a deschide geamul (geamul fiind complementul direct). Pentru a verifica dacă un verb este sau nu tranzitiv, i se pune întrebarea pe cine?, ce?. Ce deschid? Ce citesc? Pe cine întreb?) Per stringere il corsetto, la signora si fece aiutare dalla sua domestica. |
a strâmtaverbo transitivo o transitivo pronominale (verb tranzitiv: Verb a cărui acțiune se răsfrânge direct asupra unui obiect, construindu-se cu ajutorul complementului direct: a deschide geamul (geamul fiind complementul direct). Pentru a verifica dacă un verb este sau nu tranzitiv, i se pune întrebarea pe cine?, ce?. Ce deschid? Ce citesc? Pe cine întreb?) La sarta strinse il corpetto del vestito per farlo aderire bene intorno alla vita. |
a legaverbo transitivo o transitivo pronominale (verb tranzitiv: Verb a cărui acțiune se răsfrânge direct asupra unui obiect, construindu-se cu ajutorul complementului direct: a deschide geamul (geamul fiind complementul direct). Pentru a verifica dacă un verb este sau nu tranzitiv, i se pune întrebarea pe cine?, ce?. Ce deschid? Ce citesc? Pe cine întreb?) Jenna chiuse la cassa di imballo e la fissò con delle corde. Jenna a închis lada și a legat-o cu sfoară. |
a strânge(muscoli) (verb tranzitiv: Verb a cărui acțiune se răsfrânge direct asupra unui obiect, construindu-se cu ajutorul complementului direct: a deschide geamul (geamul fiind complementul direct). Pentru a verifica dacă un verb este sau nu tranzitiv, i se pune întrebarea pe cine?, ce?. Ce deschid? Ce citesc? Pe cine întreb?) Mi-a fost frică când și-a strâns pumnii. |
a comprimaverbo transitivo o transitivo pronominale (verb tranzitiv: Verb a cărui acțiune se răsfrânge direct asupra unui obiect, construindu-se cu ajutorul complementului direct: a deschide geamul (geamul fiind complementul direct). Pentru a verifica dacă un verb este sau nu tranzitiv, i se pune întrebarea pe cine?, ce?. Ce deschid? Ce citesc? Pe cine întreb?) I leggings sono fatti con un materiale speciale che comprime i muscoli. |
a lega(a prietenie) (verb tranzitiv: Verb a cărui acțiune se răsfrânge direct asupra unui obiect, construindu-se cu ajutorul complementului direct: a deschide geamul (geamul fiind complementul direct). Pentru a verifica dacă un verb este sau nu tranzitiv, i se pune întrebarea pe cine?, ce?. Ce deschid? Ce citesc? Pe cine întreb?) |
a prinde în cleme(con una morsa) (expresie verbală: Grup de mai multe cuvinte care nu sunt suficient sudate cât să formeze o locuțiune, exprimând în mod concis o idee: a se lua cu mâinile de păr, a se da de-a dura, a se face luntre și punte.) Fissa la sabbiatrice all'angolo del piano di lavoro. Prinde în cleme șlefuitorul pe marginea bancului de lucru. |
a îmbrățișa, a cuprindeverbo transitivo o transitivo pronominale (verb tranzitiv: Verb a cărui acțiune se răsfrânge direct asupra unui obiect, construindu-se cu ajutorul complementului direct: a deschide geamul (geamul fiind complementul direct). Pentru a verifica dacă un verb este sau nu tranzitiv, i se pune întrebarea pe cine?, ce?. Ce deschid? Ce citesc? Pe cine întreb?) La madre strinse la figlia piccola tra le sue braccia. |
a apucaverbo transitivo o transitivo pronominale (verb tranzitiv: Verb a cărui acțiune se răsfrânge direct asupra unui obiect, construindu-se cu ajutorul complementului direct: a deschide geamul (geamul fiind complementul direct). Pentru a verifica dacă un verb este sau nu tranzitiv, i se pune întrebarea pe cine?, ce?. Ce deschid? Ce citesc? Pe cine întreb?) Mi afferrò la mano e mi tirò via. M-a prins de mână și m-a tras. |
a se îmbrățișaverbo transitivo o transitivo pronominale (: Verbele reflexive sunt însoțite de pronume reflexive care nu pot fi înlocuite cu pronume personale sau cu substantive în același caz: a se ruga, a se bucura, a se mira, a se gândi, a-și da seama . Pronumele reflexive care însoțesc verbul sunt mă/te/se/ne/vă/se.) I due si strinsero in un forte abbraccio. La madre abbracciò il suo bimbo che piangeva. Cei doi se îmbrățișau strâns. Mama și-a îmbrățișat copilul care plângea. |
a strâmtaverbo transitivo o transitivo pronominale (sartoria) (haine) (verb tranzitiv: Verb a cărui acțiune se răsfrânge direct asupra unui obiect, construindu-se cu ajutorul complementului direct: a deschide geamul (geamul fiind complementul direct). Pentru a verifica dacă un verb este sau nu tranzitiv, i se pune întrebarea pe cine?, ce?. Ce deschid? Ce citesc? Pe cine întreb?) I pantaloni sono troppo larghi; bisogna stringerli. |
a fi prea miciverbo intransitivo (pantofi) (expresie: Grup de mai multe cuvinte care nu sunt suficient sudate cât să formeze o locuțiune, exprimând în mod concis o idee: a se lua cu mâinile de păr, Nu mai spune!.) Queste scarpe stringono. |
a strânge la piept
(locuțiune verbală: Grup de cuvinte cu înțeles unitar care conține în mod necesar un verb și are valoarea morfologică a unui verb. Exemple: a băga în seamă, a sta de vorbă, a-și aduce aminte.) La bambina abbracciò (or: strinse) forte la sua bambola. Fetița a strâns la piept păpușa ei. |
a prinde, a apucaverbo transitivo o transitivo pronominale (figurat) (verb tranzitiv: Verb a cărui acțiune se răsfrânge direct asupra unui obiect, construindu-se cu ajutorul complementului direct: a deschide geamul (geamul fiind complementul direct). Pentru a verifica dacă un verb este sau nu tranzitiv, i se pune întrebarea pe cine?, ce?. Ce deschid? Ce citesc? Pe cine întreb?) |
șiret (de pantofi)
(substantiv neutru: Desemnează în general obiecte și se deosebește prin faptul că la singular se numără ca un substantiv masculin, iar la plural ca un substantiv feminin: un creion, două creioane, un obiect, două obiecte, un articol, două articole.) |
șiret de pantofi
(substantiv neutru: Desemnează în general obiecte și se deosebește prin faptul că la singular se numără ca un substantiv masculin, iar la plural ca un substantiv feminin: un creion, două creioane, un obiect, două obiecte, un articol, două articole.) |
șiretsostantivo femminile (substantiv neutru: Desemnează în general obiecte și se deosebește prin faptul că la singular se numără ca un substantiv masculin, iar la plural ca un substantiv feminin: un creion, două creioane, un obiect, două obiecte, un articol, două articole.) |
Să învățăm Italiană
Așa că acum că știți mai multe despre semnificația lui stringa în Italiană, puteți afla cum să le utilizați prin exemplele selectate și cum să citiți-le. Și nu uitați să învățați cuvintele asociate pe care vi le sugerăm. Site-ul nostru web se actualizează constant cu cuvinte noi și exemple noi, astfel încât să puteți căuta semnificațiile altor cuvinte pe care nu le cunoașteți în Italiană.
Cuvinte înrudite cu stringa
Cuvintele actualizate pentru Italiană
Știi despre Italiană
Italiană (italiano) este o limbă romanică și este vorbită de aproximativ 70 de milioane de oameni, dintre care majoritatea trăiesc în Italia. Italiana folosește alfabetul latin. Literele J, K, W, X și Y nu există în alfabetul italian standard, dar încă apar în cuvintele împrumutate din italiană. Italiana este a doua cea mai vorbită în Uniunea Europeană, cu 67 de milioane de vorbitori (15% din populația UE) și este vorbită ca a doua limbă de 13,4 milioane de cetățeni ai UE (3%). Italiana este principala limbă de lucru a Sfântului Scaun, servind drept lingua franca în ierarhia romano-catolică. Un eveniment important care a contribuit la răspândirea limbii italiene a fost cucerirea și ocuparea Italiei de către Napoleon la începutul secolului al XIX-lea. Această cucerire a stimulat unificarea Italiei câteva decenii mai târziu și a împins limba limbii italiene. Italiana a devenit o limbă folosită nu numai între secretari, aristocrați și curțile italiene, ci și de către burghezie.